Glosă cristal

(fragment)

Ce multă jale e în lume,/ Că vorbe reci nu pot a spune,

Stau oamenii în umilinţă,/ Zdrobiţi de suferinţă,

Copiii noştri nu au pâine/ Şi nimeni nu mai face-un bine,

În inimă nu mai e viaţă/ În suflet nu mai este speranţă,

Trăind doar în durere,/ Nenorocitul piere,

Deşi sânt plini de vină/ Şi orbii vor lumină,

În inimă nimic nu are/ Cel ce învaţă de la fiare,

Chiar dacă viaţa ţi-e senină/ Nu fi rece bob de tină...

……………………………………………

Nu fi rece bob de tină/ Chiar dacă viaţa ţi-e senină,

Cel ce învaţă de la fiare/ În inimă nimic nu are,

Şi orbii vor lumină/ Deşi sânt plini de vină,

Nenorocitul piere/ Trăind doar în durere,

În suflet nu mai este speranţă,/ În inimă nu mai e viaţă,

Şi nimeni nu mai face-un bine,/ Copiii noştri nu au pâine,

Zdrobiţi de suferinţă/ Stau oamenii în umilinţă,

Că vorbe reci nu pot a spune/ Ce multă jale e în lume.

                             Sfârşitul poeziei 48

Definirea glosei cristal

Explicitarea titlului: Paralelismul ordine atomică-ordine literară. (electronii gravitează în jurul nucleului – predicatul în jurul subiectului) Ordinea microcosmosului determină ordinea macrocosmosului(asemenea structurii cristaline. Sensul fiecărui vers dublu este explicit, (se poate întrezării dinainte sensul strofei ce va explicita fiecare vers – ca printr-un cristal.

Cred că adevărata valoare a acestei glose constă în faptul că nu a fost terminată. Autorul nu a vrut să se laude că a scris o glosă „complicată”, ci a vrut doar să-şi continue odiseea creaţiei sale, prin care îşi dorea ca ceea ce scrie să fie de cât mai mult folos, adică să aibă valoare umană. De aceea această glosă a fost abandonată.

Schema glosei cristal