Amăgirea viselor
Se pierde viaţa dureros,
Pe lucruri fără de folos;
Şi clipele pierdute spun,
Păşeşte pe alt drum acum...
Că dacă am trăi în vise minunate;
Cu toţii le-am putea face pe toate.
Dar facem prea puţine, în ce-i
realitate;
Că risipim zadarnic; speranţe-adevărate...
Prea sfinte Doamne, te rog dă-mi
putere,
Să scap de amăgire; amărăciune şi
durere;
Că pe când visele pot fi, nespus de
frumoase;
Numai iubirea poate naşte, clipele
duioase...
                   
Sfârşitul poeziei 74
 
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu