Moartea virtuţilor

A existat un om prea bun,
Ce a păşit pe-al vieţii drum,
Şi-oricât de mult lui, i-a fost greu,
Să ştiţi că a iubit mereu,

Dar iată că într-un sfârşit,
Răul suprem l-a întâlnit,
Şi-n doar o clipă negreşit,
Pe omul nostru, l-a rănit;

Că vrea să-l arunce-n infern,
Să-l chinuie c-un chin etern,
Pe omul bun, el l-a nenorocit,
Şi-apoi râzând, lui i-a vorbit:

Priveşte cum voi chinui,
Pe toţi pe care-i vei iubi,
Căci iată mă reped îndată,
Pentru-a distruge lumea toată...

Şi omul nostru a privit,
Întreg pământul, chinuit,
Şi a urât răul prea tare,
Chiar ca o fiară în turbare;

Şi-a devenit om ce urăşte,
Ce-n suflet răul îl primeşte,
Şi-oricât de mult lui i-ar fi greu,
Să ştiţi că a urât mereu...

Pe omul nostru l-am privit,
Şi pentru veacuri am grăit,
Pentru a spune c-a greşit,
Mereu cel ce n-a mai iubit.

Chiar de distrugi ce este rău,
Iubeşte cu adevărat mereu,
Căci dragostea o risipeşti,
Când rău-n suflet îl primeşti...
Sfârşitul poeziei 10

Legea nr. 9 - Disiparea sau re-direcţionarea sentimentelor răutăţii poate asigura trăinicia unui caracter bun, pozitiv. 
Cu alte cuvinte dacă un om întâlneşte o situaţie în care se confruntă cu răutatea umană simte nevoia de a pedepsi pe cel ce l-a rănit, dar el îşi poate pierde bunătatea din suflet dacă renunţă la sentimentele bune sau la principiile omeniei. Şi va deveni şi el rău ca cel care l-a rănit şi lumea se poate umple astfel de răutate. De aceea este bine să ierţi uneori. 

Argumentare:
Se poate studia comportamentul uman când se confruntă cu răutatea, fie că e vorba de situaţii conflictuale deosebite ca războiul, fie că este vorba de simple altercaţii obişnuite… Cred că se va constata în aceste situaţii o creştere a sentimentelor nocive cum ar fi ura, mânia sau dorinţa de a distruge sau a omorî şi cred că, de asemenea, se poate constata odată cu aceste sentimente personalitatea omului va fi afectată, el încetând a mai fi un om chiar atât de bun sau de deosebit.
În concluzie se poate combate acest proces psihologic prin metoda creştină – disiparea sentimentelor nocive – prin rugăciune de exemplu, prin autocontrol, etc. Dar trebuie remarcată şi metoda psihologică – de re-direcţionare a răutăţii şi agresivităţii – dar cu această ocazie se poate remarca faptul că metoda este mai facilă dar nu are un efect atât de pozitiv asupra personalităţii umane, adică nu-l schimbă în sensul de a-l face mai bun.

Consecinţe:
Foarte multă răutate este generată în societate de aceste situaţii conflictuale. Dacă oamenii nu-şi vor mai schimba cu această ocazie personalitatea în rău, efectul acestei legi va fi pozitiv, cu alte cuvinte lumea va fi mai bună.
Următoarea poezie prezintă un principiu opus celui prezentat anterior. Problemele pe care le ridică aceste două poezii par complicate dar voi prezenta o posibilă cale de rezolvare a lor la Consecinţa celor două legi: